Date în Pseudocod

O dată are câteva caracteristici care o definesc. Pentru a putea lucra corect cu date în pseudocod (dar și în orice limbaj de programare), trebuie să cunoaștem aceste componente și rolul lor.

Numele datei (identificatorul)

Orice dată are un nume, prin care facem referire la o anumită zonă de memorie. Numele poate fi alcătuit din litere, cifre sau caractere speciale.

Exemple: x, maxim, a2, nume_prenume.

Scopul identificatorului este de a diferenția datele între ele și de a oferi un nume sugestiv pentru informația stocată.

Valoarea datei

Orice dată este stocată într-o zonă de memorie. Valoarea datei reprezintă conținutul acestei zone.

Exemplu: dacă x <- 5, atunci valoarea datei x este 5.

Atributele datei

Atributele definesc modul în care sistemul tratează o anumită dată. Ele sunt:

1. tipul datei;
2. metoda reprezentării în memorie;
3. lungimea reprezentării.

Dintre acestea, tipul datei este cel mai important și cel mai frecvent întâlnit în studiul algoritmilor.

Tipul de dată

Tipul datei definește apartenența datei la o anumită clasă de date, căreia îi corespunde un anumit model de reprezentare internă.

Din definiție, înțelegem că un tip de dată ne oferă informații despre:

• mulțimea valorilor pe care le poate avea o dată de acel tip;
• tipul de operații care se poate aplica datelor de tipul respectiv;
• modul de reprezentare în memorie și denumirea zonei de memorie ocupată.

Fiecare limbaj de programare are tipurile sale de date, cu propriile reguli de utilizare. Pentru C++, puteți consulta articolul dedicat despre tipurile de date în C++.

În algoritmică și pseudocod, datele pot fi clasificate în mai multe moduri, după patru mari categorii.

După momentul în care intervin în algoritm / program

1. date de intrare: datele citite de la utilizator / de la tastatură;
2. date de ieșire: rezultatele afișate de algoritm (datele care se cer);
3. date de lucru: variabile intermediare, folosite în calcule (de manevră).

După modul în care își modifică valoarea

1. variabile: își pot modifica valoarea pe parcursul execuției algoritmului;
2. constante: au o valoare fixă, care nu se schimbă.

După numărul de valori pe care le conțin

1. date simple: conțin o singură valoare (ex: un număr, un caracter);
2. date structurate: conțin mai multe valori de același tip (ex: vectori, matrice).

După tipul valorilor pe care le pot lua

1. date numerice: întregi sau reale (5, -12, 3.14);
2. date de tip caracter / șir: 'A', "Salut";
3. date logice: corespunzătoare valorilor true și false.